Eterna si infinta dragoste
Poetry by Emilian Robert Vicol
Foton pentru o secunda tu de-ai fi
Universu-ntro clipita l-ai privi,
Adevaru’n absolut ai recunoaste
Iubirea-i divinul ce se naste.
Iar timpul in splendoarea lui
Dispare in neantul spatiului,
Eternul devine un finit
Si infinitul devine ce-l iubit !